editură digitală

SCIENCE+
FICTION

Mitul lui Cthulhu

H. P. Lovecraft

Un somn întru vecie e moarte amăgitoare,
Căci în ere ciudate şi moartea-i muritoare.
H.P. Lovecraft, Oraşul fără nume, 1921

Editura amalgama prezintă pentru prima oară în limba română o ediție integrală a mitului lui Cthulhu, șaptesprezece nuvele care dau forma mitului și a lumii „Marilor Străbuni”, însumând peste 1000 de pagini.

În anii 1920, o revistă americană de ficţiune fantastică şi de groază, numită Weird Tales (Poveşti ciudate), a început să publice povestiri ale unui autor pe atunci necunoscut, numit H.P. Lovecraft. Cum contribuţiile sale la revistă au devenit regulate, povestirile au început să alcătuiască o mitologie consistentă intern şi autoreferenţială, creată din realizarea literară a viselor şi impulsurilor intuitive ale autorului. Deşi, la exterior, a îmbrăţişat o viziune pe de-a-ntregul raţională şi sceptică asupra universului, experienţele sale onirice i-au permis întrezăriri ale unor locuri şi entităţi dincolo de lumea realităţii.

The Call of Cthulhu („Chemarea lui Cthulhu”), scrisă în 1928, pornește de la sugestia că, în anumite momente, când conjuncţiile astrelor adoptă aspectul corect, anumite forţe întunecate îi pot influenţa pe indivizii sensibili, inducându-le viziuni ale „Marilor Străbuni”, entităţi de origine extraterestră asemănătoare zeilor. Aceste entităţi există în altă dimensiune şi pot intra în acest univers numai prin anumite „ferestre”. Cthulhu este Marele Preot al Străbunilor, îngropat în oraşul scufundat R’lyeh, unde aşteaptă vremea întoarcerii lor. Este descris ca un antropoid cu aripi şi cu tentacule şi talie imensă, alcătuit dintr-o substanţă semivâscoasă care se recombină după aparenta sa distrugere la sfârşitul poveştii.

Cthulhu, după debutul în urmă cu 100 de ani într-o revistă obscură la vremea aceea, apare în muzică (Metallica - Call of Cthulhu), în filme de animație (Southpark), servește ca referință pentru personaje din jocuri (World of Warcraft - N’Zoth), iar o regiune ecuatorială de pe Pluto este denumită de către NASA Cthulhu Macula.

Călătorie în Arcturus

David Lindsay

J. R. R. Tolkien povestea într-o scrisoare: „Am citit avid Voyage to Arcturus… Nimeni nu-l poate citi ca pe un simplu thriller fără interes în filosofie, religie și morală.”

Dens, intens, alert, pune la încercare atenția și imaginația, citit fără întreruperi devine într-adevar o călătorie.

Anunțul apariției Călătoriei în Arcturus în The Times în 17 septembrie 1920 oferă următoarea descriere: „Această poveste a unei călătorii într-o stea îndepărtată este unul dintre cele mai remarcabile romane publicate în ultimii mulți ani. Plină de imaginație exuberantă, de extraordinară energie creativă, își ține captiv cititorul de la prima pagină.”

Greu de încadrat tocmai pentru că poate fi citit în cheie filosofică, psihologică, mistică și mitică, romanul lui David Lindsay te poartă de pe Pământ într-o lume neașteptată, plină de ființe ciudate, pretext pentru a pune întrebări despre viața socială, sacrificiu, lupta pentru putere, datorie, arta ca o cale a adevărului, religie, misticism.

S-ar putea ca la sfârșitul lecturii să vă întrebați „Cum de nu am auzit de Călătorie în Arcturus până acum?”

Călătorie plăcută!

HORLA / integrala povestirilor fantastice

Guy de Maupasant

Acest volum de povestiri fantastice, scrise între 1875 și 1890, care se succed aici în ordine cronologică, ne face să înțelegem mai bine că fantasticul este o constantă a operei marelui prozator francez Guy de Maupassant (1850–1893).

În cele mai multe dintre aceste proze, noaptea și singurătatea creează condițiile apariției fantasticului. Este de ajuns atunci un eveniment neașteptat, o eroare de percepție, o alterare a simțurilor auditivă și vizuală pentru ca rațiunea să se clatine și totul să fie învăluit de insolit și angoasă. Maupassant nu are nevoie de decoruri supranaturale, căci fantasticul rămâne întotdeauna în realitate, fiind cu atât mai neliniștitor. Geniul lui face cititorul captiv, acționează asupra conștiinței sale și îl face să creadă, cu naturalețe și simplitate, că acel fantastic interior, coerent și logic este viață obișnuită, dar devenită deodată stranie.

Această culegere formată din 34 de povestiri fantastice, unică prin integralitatea ei, se joacă cu spaimele noastre cele mai intime, nemărturisite, legate uneori de supranatural, vădind capacitatea autorului de a interioriza efectele fantastice astfel încât ne identificăm total cu naratorul spre marea noastră înfricoșare!

Monstrul de metal

Abraham Merritt

Întâmplări extraordinare într-o vale inexplorată din Tibet.
O aventură stranie, plină de tensiune, de evenimente neprevăzute, până la deznodământul imprevizibil.
Aşa poate fi prezentat în câteva cuvinte romanul Monstrul de metal al autorului american Abraham Merritt (1884-1943).
Merritt a fost artizanul unei adevărate revoluţii în ficţiunea fantastică şi science-fiction de dincolo de Atlantic, iar influenţa lui asupra unei întregi generaţii de romancieri, de la Lovecraft la Ira Levin, a fost considerabilă.
Jacques Bergier spunea: „Unii critici consideră Monstrul de metal cea mai frumoasă carte a lui Merritt. În orice caz, ea este extraordinară”.

Romanul Monstrul de metal apare pentru prima dată tradus în limba română, exclusiv în format epub.

Armageddon 2419 A.D. și alte povestiri SF

Philip F. Nowlan, Abraham Merritt

Abraham Merritt (1884-1943) a fost, după Edgar Rice Burrough, principalul fondator al SF-ului anglo-saxon şi îndeosebi a ramurii sale intitulate heroic-fantasy. Pe lângă povestiri, a scris şi câteva romane (vezi şi eBook-ul Monstrul de metal al editurii amalgama) care sunt adevărate capodopere ale genului.

Culegerea de faţă, prima de acest fel în format eBook, cuprinde două povestiri ale acestui autor, Fiinţele abisului, apărută în ianuarie 1918, în revista All-Story Weekly, şi Bazinul zeului de piatră, publicată în septembrie 1923, în revista The American Weekly. Citind aceste două bijuterii ale genului, ne dăm foarte bine seama cât de mult îi datorează Lovecraft lui Merritt.

Cea de-a treia povestire, Armageddon 2419 A.D., scrisă de Philip Francis Nowlan (1888-1940), a apărut în august 1928, în revista Amazing Stories. Textul a ajuns imediat celebru, iar renumele său a depăşit cercul amatorilor de SF şi i-a inspirat pe creatorii de benzi desenate.

Orașele din Ardathia

Francis Flagg

Scriitorul american George Henry Weiss (1898-1946) şi-a publicat povestirile science-fiction sub pseudonimul Francis Flagg, în revistele Amazing Stories, Astounding, Tales of Wonder, Weird Tales şi altele.

Editura Amalgama vă oferă, pentru prima dată în limba română şi în format eBook, unul dintre textele lui celebre, Oraşele din Ardathia, apărut în anul 1932, în revista Amazing Stories.

Poate fi fascinant pentru cititorul din era internetului să întrevadă gândurile despre creiere mecanice și orașe automatizate ale unui autor care s-a născut la începutul anilor 1900, a văzut primul razboi mondial și a murit imediat dupa cel de-al doilea.

Înainte de război și alte povestiri SF

Nicolae Constantinescu

Povestirile adunate în acest volum, odată parcurse, extind cu perspective diferite asupra unor teme eterne. Cu tâlc, ascund și dezvăluie. Aproape că sunt și nu sunt. În întrepătrunderea, dacă există, a realului cu imaginarul. Stilul este un melanj de cultură franceză presărată cu accente anglo-saxone înfașurate într-o viziune asupra lumii prin ferestrele Romaniei anilor 1980, anii scrierii lor.

„Trebuia să se ia o hotărâre. Întâmplările acelei zile făcuseră din el aproape un alt om. Venise în CUBUL 1 cu o spaimă imensă şi se întorcea în lumea roboţilor lui cu liniştea unei inconştienţe voite, comandată de un fel de blocaj al clarviziunii. Nu ştia ce va face, nici dacă va face ceva, nici dacă se mai putea face ceva. Dar era sigur că se va trezi la timp.” - Nicolae Constantinescu - Înainte de război

„Valurile verzui de lumină se prelingeau în jurul obiectelor întâlnite în cale, vrând parcă să le dizolve. Ai fi zis că se încolăceau în jurul spaţiului atacând ca un acid, coroziv, muşcând din el, încercând să-l modifice.” - Nicolae Constantinescu - Cadoul

Autorul povestirilor, Nicolae Constantinescu, este traducător de limba franceză. Cele cateva sute de cărți traduse acoperă o multitudine de genuri și stiluri, de la cărti de religie, dicționare și enciclopedii la literatura franceză clasică și modernă. Credem că pasionaților de genul polițist le sunt cunoscute traducerile seriei Maigret, iar celor de SF cele din Bernard Werber sau Serge Brussolo.

Suntem bucuroși să vă oferim această carte.

editura @ amalgama . ro