Corsarul Negru şi Regina Caraibilor l-au făcut celebru pe scriitorul italian Emilio Salgari. Succesul romanelor sale a dus imediat la numeroase traduceri şi adaptări cinematografice cunoscute în lumea întreagă. În 1952, Salgari era italianul cel mai citit, înaintea lui Dante, iar în 1993, figura printre cei patruzeci de autori cei mai traduşi în lume.
Salgari este, fără îndoială, romancierul italian cel mai prolific şi cel mai popular. Înainte de a începe să scrie, a navigat mult, fiind considerat un adevărat lup de mare. Dar autorul a cutreierat şi nenumărate ţări îndepărtate, pe care le-a descris în romanele lui, îmbinând cu mult talent fapte şi personaje reale cu altele imaginare. Salgari e neîntrecut în a zugrăvi decorul exotic în care evoluează personajele sale, aventurieri ieşiţi din comun, mult mai critici faţă de civilizaţia timpului lor decât majoritatea eroilor romanelor de aventuri.
Dar Emilio Salgari rămâne, înainte de toate, marele maestru al exotismului şi suspansului, care captivează şi încântă milioane de cititori de mai bine de un secol.
Regina Caraibilor şi Corsarul Negru l-au făcut celebru pe scriitorul italian Emilio Salgari. Succesul romanelor sale a dus imediat la numeroase traduceri şi adaptări cinematografice cunoscute în lumea întreagă. În 1952, Salgari era italianul cel mai citit, înaintea lui Dante, iar în 1993, figura printre cei patruzeci de autori cei mai traduşi în lume.
Salgari este, fără îndoială, romancierul italian cel mai prolific şi cel mai popular. Înainte de a începe să scrie, a navigat mult, fiind considerat un adevărat lup de mare. Dar autorul a cutreierat şi nenumărate ţări îndepărtate, pe care le-a descris în romanele lui, îmbinând cu mult talent fapte şi personaje reale cu altele imaginare. Salgari e neîntrecut în a zugrăvi decorul exotic în care evoluează personajele sale, aventurieri ieşiţi din comun, mult mai critici faţă de civilizaţia timpului lor decât majoritatea eroilor romanelor de aventuri.
Dar Emilio Salgari rămâne, înainte de toate, marele maestru al exotismului şi suspansului, care captivează şi încântă milioane de cititori de mai bine de un secol.
În acest roman aproape necunoscut, scris spre sfârşitul vieţii, Jules Verne se inspiră probabil din romanele lui Dostoievski, Gogol şi Tolstoi şi îşi situează intriga (poliţistă, lucru destul de rar la Jules Verne) în Rusia de la sfârşitul secolului al XIX-lea, în Livonia, regiune care cuprindea la acea vreme Letonia şi Estonia.
În noaptea de 13 spre 14 mai 1876, în apropiere de Riga, hanul Crucea Ruptă este teatrul unui asasinat îngrozitor şi inexplicabil, victima fiind găsită într-o cameră închisă pe dinăuntru. Acţiunea se derulează pe fondul rivalităţii dintre etniile slave şi germanice, care se înfruntă pentru câştigarea apropiatelor alegeri.
Scris spre a fi publicat în episoade, toate capitolele romanului O dramă în Livonia se sfârşesc cu o mică lovitură de teatru, ca să stârnească dorinţa de a citi urmarea.
Un roman captivant, cu o atmosferă ireală pe alocuri, în care Jules Verne denunţă mecanismul infernal care face dintr-un nevinovat victima unei erori judiciare.
Imaginaţia lui Jules Verne îşi găseşte elanul textual şi intensitatea poetică nu în crearea unui univers paralel, supus unor legi diferite de ale noastre (gen H.G. Wells), în viziunea unui viitor utopic, ci mai ales în faptele, evenimentele şi invenţiile din propria epocă, fiind interesat de tot ce putea fi în mod obiectiv recenzat şi reprezentat.
Oraşul plutitor este Great Eastern, o navă enormă care se deplasa de la Liverpool la New York, la bordul căreia se găseau câteva mii de persoane, o adevărată societate.
Un oraş plutitor reuneşte elementele esenţiale ale imaginarului vernian: spectacolul captivant al unui port cu multiplele sale activităţi, o navă încărcată cu drame potenţiale, magia şi spaima călătoriei, calităţile extraordinare şi dimensiunile abia credibile ale tehnologiei moderne, lupta dintre om şi natură.
Printre cele trei sute cincizeci de romane ale lui Xavier de Montépin (1823-1902), Masca Neagră se detaşează net prin subiectul bazat pe realităţile timpului evocat, autorul reuşind să descrie cu o mare măiestrie o pagină eroică din istoria zbuciumată a regatului Franţei.
Acţiunea trepidantă şi plină de suspans, scenele de luptă, farmecul povestirii, aventurile uluitoare prin care trec eroii au contribuit la faima mondială pe care şi-a câştigat-o printre operele genului.
Masca Neagră este un adevărat roman-cult pentru toţi cei care iubesc misterul, dragostea şi aventura.
În Franţa regelui Ludovic al XIV-lea, aflat la apogeul strălucirii şi în splendoarea gloriei sale, în Parisul care în secolul al XVII-lea era capitala incontestabilă a Europei, aveau loc totuşi şi întâmplări pe cât de macabre, pe atât de ciudate. O serie de dispariţii misterioase îi îngrozeau pe toţi parizienii.
Multiplele relaţii dintre personaje, care ne poartă de-a lungul a câtorva decenii de istorie şi aventură, fac din acest roman unul clasic şi modern în acelaşi timp.
Un roman în care suspansul şi răsturnările de situaţie sunt pe primul plan.
O înfruntare teribilă între bine şi rău, între dragoste şi ură.
Autor a peste 200 de volume (Misterele Londrei, Cocoşatul, Lupul alb etc., etc), dintre care multe romane populare apărute sub formă de foileton, Paul Féval s-a bucurat de un succes considerabil în timpul vieţii, la fel de mare ca al celebrilor Honoré de Balzac şi Alexandre Dumas.
În Căpitanul Simon, roman mai puţin cunoscut cititorilor noştri, autorul zugrăveşte în culorii vii, cu talentu-i obişnuit, folosind suspansul şi ironia fină, epoca clocotitoare a duelurilor şi a dueliştilor. O intrigă abilă, însoţită de toate răsturnările de situaţie şi personajele nebune şi nebunatice ale unui veac aproape legendar.
O carte surprinzător de frumoasă, pe care editura Amalgama v-o oferă pentru prima dată în limba română în format eBook.